marți, 23 august 2016

Charles Bukowski

    Unii oameni niciodată nu înnebunesc. Ce vieţi oribile trebuie să ducă. Some people never go crazy. What truly horrible lives they must lead. Acest citat îmi aduce în minte un alt proverb, ca să devii poet trebuie să fii nenorocit sau îndrăgostit.

Longevitatea sexuală



 


    Cineva scria pe un forum: „Viata haotica, mincarea proasta, alimente otravite si habarnamismul romanesc duce la imbatranirea rapida a indivizilor, la fel ca in Epoca Pietrei... dupa 20 deja ai clare semne de impotenta/frigiditate, la 30 esti deja cu picioru'n "pensie" si la 40 te declari singur "prea batran sa mai poti lupta".... esti doborat de excese, vicii si scandaluri... ai devenit un om poate util doar Societatii... si esti Sclavul familiei, a ta sau/si aia noua... saptamana ta de vacanta "anuala" este risipita departe, oriunde dincolo de lumea "civiclizata", TVR, scarbici” http://www.clubinterzis.ro/forum/thread/181/nudismul/
    Nu trebuie să se întâmple aceasta, dacă știm legile sănătății și le păstrăm, dacă nu le păstrăm, îmbătrânirea organismului îndeamnă înbătrânirea aparatului sexual, vezi postările pe internet ale dr. Mărginean Călin.
    Hormonii sexuali daca sunt injectati la oameni normali aparent pe loc ii fac mai energici, dar dupa aceea îi lenevesc. Testicolul spune "daca mi se da din afara nu mai fac treaba". Se recomanda miscare și mișcare; cresc endorfinele (hormonii fericirii) si crește activitatea naturală a hipofizei care stimulează testicolul să își facă treaba lui. Noi suntem conduși de creier și în spatele acestuia se afla hipotalamusul care conduce hipofiza și toate glandele. Când hipofiza și hipotalamusul sunt stimulati, vor să mai mulți hormoni care stimulează testicolul si face mai multa treaba. Totdeauna oamenii care fac mișcare fără abuz le crește potența. Este verificat statistic mondial.


                                                                                  Without prejudice
    „Nu conteaza cine iti va fi partener in pat Fals! Prima experienta sexuala iti poate modifica atitudinea fata de sex. Iar partenrul tau trebuie sa fie o persoana pe care o iubesti si care iti impartaseste sentimentele.” http://www.sexpert.ro/articole/adolescenta/prima_data/5_mituri_despre_virginitate.html

Să căutăm să fim „puri” dpdv sexual? 
         Oamenii de știință de la institutul Master și Johnson au introdus termenul de energie de atașare. O persoană, aceasta vedem și noi, care este un Don Juan, are relații sexuale cu multe partenere va observa slăbirea capacități de atașare. Cineva îmi spunea că crede că altceva există nu o energie care se consumă ci este, părerea lui, un fenomen care apare din cauză că există un grup de neuroni care gestionează infidelitatea sexuală și aceștia ar fi afectați de această practică. Ar muri. 
 Sistemul limbic este responsabil cu emoţiile, aceasta face ca după un act sexual niciodată un bărbat să nu mai privească la fel acea femeie şi să nu mai fie acelaşi om. http://www.reuniting.info/science/sex_in_the_brain "Oxytocin is a powerful hormone released by men and women during orgasm. It probably deepens the feelings of attachment and makes couples feel much closer to one another after they have had sex. The theory goes that the more sex a couple has, the deeper their bond becomes." http://www.youramazingbrain.org/lovesex/sciencelove.htm
     80 la sută din hotărârile noastre le luăm pe bază emoţională. Psihologia ne spune că cei ce au relații sexuale înainte de căsătorie după ce aceștia se vor căsători vor fi mai puțin uniți. Se pare că se pierde ceva pe plan emoțional. Dumnezeu dorește să avem totul pe plan emoțional. De ce? De fapt emoțiile sunt totul în viața noastră. Ele hotărăsc dacă suntem sătui de viață sau suntem ca un copil proaspăt, adorabil, cu poftă de viață. Scârba de viață, blazarea față de sexualitate depind de asta. De fapt sentimentele sunt totul. Nu merită să fim plictisiți de sexualitate. Sexul poate fi ceva adorabil, plin de dăruire, sentiment, dacă emoțiile n-au dispărut din cadrul acestor preocupări și nu să fie doar o plăcere fizică. Să dorim excelența, fericirea totală, negreşind în sexualitate în felul discutat aici. http://www.xvideos.com/video11389731/shocking_public_teen_orgy_on_the_street_with_a_pretty_blonde#_tabShare
            Edmond Constantinescu spunea: nu aș pune niciodată o fostă prostituată pocăită într-o funcție de conducere în biserică. Urmările a ceea ce a făcut rămân, aceasta este labilă emoțional și nu rezistă la presiuni.
M-am gândit de ce. Este ca și cu o sfoară pe care dacă tot o întinzi, slăbește. Așa este emoțional. Însă:


Educația fundamentalistă poate să-l ducă pe tânăr într-o criză. Criza psihică este o stare de dezechilibru interior rezultată în urma agresării persoanei de către un eveniment stresant în care mecanismele individuale de coping devin inadecvate față de magnitudinea  traumei care l-a declanșat iar evenimentul declașantor al crizei „generează o schimbare decisivă în viața persoanei care în urma dezechilibrului sufletesc acut pe care îl tranversează, având în vedere necesitatea elaborării unor noi comportamente, relații, responsabilități, își va remodela noi mecanisme de apărare pentru a putea supraviețui.” (Cosman, pag. 325) Este caracterizată prin sentimentul de amenințare, neajutorare, disperare, nesiguranță. După faza crizei psihice de conștientizare a incapacității de a rezolva singur problema apare faza încercării disperate, dar inadecvate, de a influența, rezolva problema survenită, eșecul înregistrat dezechilibrează raportul dintre inteligență și afectivitate, în favoarea trăirilor negative; persoana simte acut nevoia de ajutor. După această fază urmează ultima fază a crizei psihice, «acordarea „primului ajutor”; lipsa sau insuficiența acestuia dezintegrează personalitatea (B. Kézdi).» (Aurica, pag. 81) Când situația psihotraumatizantă este majoră apare o creștere a tensiunii emoționale, anxietatea și disconfortul. În ultimul stadiu al crizei apare o „completă epuizarea resurselor persoanei, o deteriorare progresivă și o decompensare psihică în același timp cu apariția simptomelor de alarmă specifice crizei - depresie, furie sau anxietate, abuz de alcool, droguri, calmante, jocuri de noroc și nu în ultimul rând suicid sau homicid.” (Cosman, pag. 327)
            Aurica, S., T., psiholog. (1991). Primul congres al medicilor adventist din România cu participare internațională. Cluj.
            Kézdi, B. (1982). A lelki krizis fogalma - a lelki elsösegély. Budapest: A Maghyar Psihiátriai Társaság I. Nemzetkőzi Kongresszusa.
            Cosman, D., psihiatru, profesor universitar de psihiatrie și sănătate mintală a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca. (2010). Psihologie medicală. Iași: Polirom.



„o criză este o ocazie de a face un pas înainte sau de a face un salt în abis.” Edmond Constantinescu

În ce poate consta coborârea în abis? Disperarea singurătății poate să ducă la depresie, îmi aduc aminte de un vers „Fie în noi speranță sau voință de a încerca că dacă nu putem atunci să ne culcăm și să murim” Abba,Happy New Year! sau perversiuni sexuale.


Educația fundamentalistă și perversiunile
       Educația fundamentalistă este o formă de abuz pentru că apelează la frica de iad și obsesia păcatului, crează vinovăție neurotica și izolează copii de expunerea la informații, idei și modele culturale care nu încap în concepția unei secte anglo-americane din secolul XVII, în aceasta apare obsesia calvinistă cu care spune că Dumnezeu este mâniat pe om, omul se naște vinovat, cu o voință păcătoasă ” care trebuie zdrobită, este depravat din naștere, și cu o cultură a conducerii prin autoritate nechestionată. După un psihoterapeut, „în cazul familiilor extrem de religioase: vom descoperii că cei mici sunt afectați de viziunea doctrinară și vor simți o vină uriașă legată de orice eveniment sexual, riscând să devină în viața adultă fie inhibați, fie promiscui.” (Cojocaru, pag. 43.) Nu degeaba cele mai multe abuzuri sexuale și punitive in US au fost documentate între evanghelicii fundamentaliști. Dacă doriți să știți cine este pastorul care se culcă cu dirijoarea de la cor, sau cu organista, sau care se încurcă cu minore, sau chiar cu minori, cine este pastorul care bagă mâna în bani, cine este pastorul care își încalcă legământul conjugal, nu căutați la liberali. Căutați la conservatori. Isus a fost ispitit în pustie - nu poate fi un argument în favoarea unei vieți ascetice: putem fi ca Isus, să nu fim ispitiți de nimica, să nu avem nici un fel de înclinație omenească. Ceea ce pare periculos de-a dreptul. Pentru că când ajungi acolo naturalul se întoarce pe altă parte. Tinerii nu trebuie să fie speriați de cei de afară, să aibă tabuuri peste care să nu poată să treacă. Nu susținem că nu trebuie să existe o morală sexuală însă nu este nici o superioritate etic morală în faptul că te temi să încalci niște tabuuri. Superioritatea morală apare atunci când omul este liber, când omul nu se teme. Când omul decide pe bază rațională ce este bine și ce este rău.



 Pornografia nu este „chiar atât” de rea.
     Din punctul meu de vedere pornografia este ceva stupid. Prea comun. Plictisitor. Și nu sunt lipsit de nevoi sexuale. „Dar, dacă tot am vorbit despre adolescenți, trebuie spus ca este discutabil dacă pornografia este chiar atât de nocivă. De fapt, sunt studii care arată că în țările în care ea este încurajată, a scăzut rata violurilor și agresiunilor sexuale, în general. Iar medicii o recomandă pentru tratarea ejacularii precoce – o problemă frecventă la adolescenți. Așa ca aceste subiecte ar merita tratate mai cu obiectivitate și cu mai puține prejudecăți.” (De la http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cu-tableta-sau-fara-2146368 Dragos Cîrneci, PhD in Psychology.) Se înțelege că nu este vorba despre orice fel de pornografie. Unele feluri eu le-aș interzice. Era digitala a TV-ului, a computerului, telefoniei și internetului și-a pus amprenta asupra creierului uman. De altfel există, adicția de internet, care este recunoscută ca o tulburare psihică, iar ea este cel mai bun exemplu al impactului pe care îl are internetul asupra creierului.
„Efectele sunt însă diferite, în functie de tipul de material sau de activitate cu care ne confruntăm pe internet. Mai exact, jocurile de actiune au un efect pozitiv și la fel materialele pornografice, în timp ce browsing-ul are efecte negative.” (De Dragos Cirneci, Irina Buda http://www.psychologies.ro/sanatate-2/creierul-si-web-ul-2126396 )

      Într-un film artistic de regulă actorului îi place ceea ce joacă. Într-un film pornografic nu știm ce are în minte actorul, femeia. Poate nu îi face plăcere ce face însă ea asta știe să facă, pentru asta este plătită. Eu peste asta nu pot să trec. De ce îi place bărbatului să vadă filme pornografice, pentru că el de asta are nevoie, însă ceea ce vede nu este realitatea, este o înșelătorie, adevărata fericire nu se găsește în înșelătorie. Dacă unei fete îi place ceea ce face, nu îmi produce disconfort să citesc ce scrie despre ce face, dar tot nu mi-ar plăcea să mă uit la materiale video cu ea. Un bărbat ca să poată face un film pornografic își face injecții în penis cu papaverină ca să aibă erecții, nimeni nu poate face asta la nesfârșit, niciodată un bărbat într-un film pornografic nu este cu adevărat excitat, este o legumă, nici unul nu are o erecție adevărată, doar au penisul umflat, ce plăcere îi poate face unei femei să facă un film pornografic cu o legumă?



Videochatul
              Ce spun psihologii despre posibilele consecințe în practicarea videochatului pentru adulți.
              Expunerea intensă a propriului corp, transmiterea unui mesaj sexual consistent și intenționat, clar orientat spre scop, poate determina o anumita incongruență între ceea ce simte, gândește și dorește și ceea ce face efectiv   o persoană care realizează aceste gesturi în scopul obținerii unor beneficii materiale, nefiind animată de sentimente care ar justifica manifestarea aceasta în fața unei persoanei iubite.
              Anularea intimității actului prin  expunere poate avea consecințe și în ceea ce privește protejarea imaginii de sine, dar și a comportamentului de relaționare sexuală optimă pentru că treptat se ajunge la a preferă o manifestare fără implicare emoțională și în relația cu partenerul de viață. Se produce o înstrăinare de sine, o anumită aplatizare afectivă. Este un mecanism de aparare pe care frecvent îl manifestă fetele ce practică o prostituție mai mult sau mai puțin elaborată, mai mult sau mai puțin asumată, ca și în cazul de față.
               Din pespectiva patologiei sexualității există posibilitatea de a se  instala anumite tulburări de tipul parafiliilor, Parafiliile includ exhibiţionismul, fetişismul, frotteurismul, pedofilia, masochismul sexual, sadismul sexual, fetişismul transvestic, voyeurismul.
              Raportarea la o camera de filmat, la un aparat, detașarea completă și alunecarea într-o lume a fantasmelor, a irealului,  deteriorează perceperea realității trăite. Aceste persoane vor minimaliza implicațiile a ceea ce fac, se vor simți într-o aparentă siguranță, dar riscurile la care se expun și confruntarea cu ele le pot surprinde și pot fi chiar traumatice.
              O alta consecință nedorită este perspectivă nefastă ce se dezvoltă față de ideea de cuplu, de viață intimă, de fidelitate, dar și de plăcere și dorință asociate unui act sexual autentic.
           Fără un minim suport afectiv, obsesiv preocupate de ideea de a oferi fantasme pentru alții, riscul deteriorării semnificative pe palier emotional și în plan  comportamental, dar și referitor la cognitiile despre sine și ceilalți, despre viață, conduce la instalarea unei vulnerabilitatii accentuate.
           Iluzia unor câștiguri imediate, acceptarea unei manifestări promiscue pot deveni factori predispozanți pentru viitoare suferințe psihice atât din sfera tulburărilor afective și anxioase, cât și de comportament și relaționare.

              Psih.  Cerasela Libeg, psiholog clinican, psihoterapeut. De la adresa: http://www.turdalive.ro/2013/04/01/turdence-chemate-sa-faca-videochat/


Despre nuditate


              Cineva povestea că la Vatican unul dintre pontifi a dat ordin ca toate statuile nud să fie ciuntite şi apoi acoperite în zona pe care îngustimea acestui prelat nu suporta să o vadă pentru că îi aducea prea mult aminte de propria sexualitate. În Germania nudismul este foarte apreciat şi popularizat sub numele de „cultura corpului liber. În fiecare societate anumite părți dintre cele mai intime au putut fi  expuse, alteori cu mai multă zgârcenie, dar de la o societate la alta rareori coincideau, se prezentau la fel și erau justificate în chip asemănător. La sfârșitul Evului Mediu nuditatea feminină începe să se identifice cu dorința, iar vederea nudului capătă conotația erotică pe care o vedem azi (Bologne, 1986).  "Trupuri de femei, priviri de bărbați - Sociologia sânilor goi" (Humanitas, 2009) de sociologul francez Jean-Claude Kaufmann. Citat de la http://vslo.ro/portfolio-view/despre-tabu-ul-nuditatii/  



Citat de la:
http://www.la-psiholog.ro/cabinet-individual-de-psihologie-pop-ana-denisa/influen-a-nudit-ii-n-familie-asupra-copiilor          
              „Multi părinţi se împotrivesc să-şi lase copiii să stea dezbrăcaţi în timp ce se joacă sau când dorm. Când explică acest lucru copiilor, de multe ori folosesc pseudo-argumente precum: "ai putea să te raceşti". În plus, părinţii transferă disconfortul legat de nuditate dând denumiri părţilor corpului, iar frecvent, organele genitale nici nu sunt menţionate. Ron si Juliette Goldman (1981 ) au intervievat 838 de copii din SUA, Anglia, Australia si Suedia, cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani. Fiecare copil a fost intervievat individual, fiindu-i puse întrebări ale căror răspunsuri să indice ce înţelege copilul prin nuditate, faptul de a purta haine si modestie. Studiul a arătat că copiii vorbitori de limba engleză au fost de parere că hainele sunt necesare, chiar şi într-un climat călduros. Copiii din Suedia au avut scoruri mai ridicate şi au insistat mai puţin cu purtatul hainelor. Goldman scoate în evidenţă faptul că educaţia sexuală în şcolile suedeze e obligatorie de la vârsta de 8 ani şi că tradiţii nord-europene precum sauna sunt bine stabilite în Suedia. Această diferenţă culturală nu e aşa evidentă când se examinează motivele pentru purtatul hainelor şi de ce s-ar putea simţi ruşinaţi oamenii când sunt dezbrăcaţi. Nuditatea e asociată cu vina. Odată cu creşterea în vârstă, nevoia pentru conformitate devine mai aparentă la copii. A fost evident prin multe răspunsuri ale copiilor că o astfel de gândire a fost transmisă de la părinţi. Studiul indică că procesul de educaţie sexuală trebuie sa treacă de acele raţionalizări care previn copiii sa înţeleagă, să accepte şi să se bucure într-un mod natural şi normal de corpul lor.


              Expunerea la nuditate în familie a fost asociată cu experienţe sexuale pozitive în adolescenţă şi în general cu o experienţă sexuală redusă, iar baieţii expuşi au fost mai puţin probabil implicaţi în furt sau uz de droguri. Acestea sunt rezultatele aflate de Okami şi colab. (1998 ) care au realizat un studiu longitudinal pe 200 de baieţi şi fete. La vârsta de 17-18 ani au fost evaluaţi pentru nivele de acceptare de sine, relaţiile cu colegii, părinţii şi alţi adulţi, comportament anti-social şi criminal, uz de substanţe, calitatea relaţiilor sexuale şi probleme asociate cu relaţiile sexuale.
              Lewis si Janda (1988 ) au examinat relaţia dintre ajustarea sexuală a adultului şi expunerea la nuditate în copilărie. Au fost recrutaţi 210 studenţi care au avut de completat un chestionar care măsura trei experienţe de bază din timpul copilăriei (pâna la varsta de 11 ani ): dormitul în acelaşi pat cu părinţii, atitudini parentale asupra sexualităţii şi văzutul părinţilor, rudelor şi prietenilor dezbrăcaţi. De asemenea, s-au obţinut informaţii asupra nivelului actual de confort şi ajustare sexuală. Studiul a găsit o corelaţie pozitivă între expunerea copilului la nuditate şi confortul sexual la vârsta adultă. Autorii menţionează că unele persoane ar vedea acest lucru ca un motiv să prevină expunerea la nuditate în copilărie, măsurile lor asupra confortului incluzând acceptarea unor stiluri de viaţă pe care unii le-ar considera imorale sau indezirabile (precum sexul premarital sau acceptarea homosexualităţii ). La subiecţii de sex masculin, expunerea la nuditate între 0-5 ani a fost relaţionată cu mai puţin disconfort privind afecţiunea şi contactul fizic. Expunerea la nuditate între 6-11 ani a fost relaţionată pozitiv cu stima de sine crescută. La subiecţii de sex feminin, expunerea la nuditate între 0-5 ani a fost relaţionată doar cu o frecvenţă crescută a sexului, iar între 6-11 ani cu o tendinţă crescută de a avea sex întâmplător.
              Story (1979 ) a comparat conceptele de sine legate de imaginea corporală între preşcolari ai căror familii s-au auto-identificat ca fiind nudişti şi preşcolari ai căror familii s-au auto-identificat ca fiind non-nudişti. Au fost intervievaţi 264 de copii din SUA cu vârste cuprinse între 3-5 ani şi părinţii acestora. Subiecţii au fost împărţiţi pe baza a trei criterii: nuditate socială, nuditate familială şi non-nuditate. Părinţii au fost intervievaţi individual pentru a se afla vârsta, sexul şi măsurile copilului. Fiecărui copil i s-a administrat un test care consta în indicarea de către intervievator a unei parţi a corpului a unui copil desenat, care era de acelaşi sex şi rasă cu copilul intervievat, fiind întrebat dacă ii place acea parte a corpului său. Acest lucru a fost repetat pentru 16 părţi ale corpului. Atât baieţii, cât şi fetele din familiile nudiste au relatat că partea care le place cel mai mult sunt organele genitale şi majoritatea au răspuns că nu există părţi ale corpului care să nu le placă. Deci, copiii din familiile nudiste au avut concepte de sine signifiant mai pozitive legate de imaginea corporală.
              Smith si Sparks (1986, apud Negy&Winton, 2008 ) au chestionat 66 de adulţi tineri care au crescut în case de nudişti (nudist house-holds ) . Aceştia au completat un chestionar cu 100 itemi pentru a evalua nuditatea şi experienţele de dezvoltare sexuală, indicatori ai patologiei sociale, relaţii familiale, funcţionarea sexuală şi experienţele de nuditate curente. Nu s-au găsit semne patologice care să diferenţieze tinerii adulti ai nudiştilor de alţi adulţi tineri cu părinţi non-nudişti. Majoritatea tinerilor crescuţi de nudişti au descris relaţiile intrafamiliale din timpul copilăriei în termeni similari cu tinerii non-nudişti, cu o singură excepţie: cei crescuţi de nusdişti au raportat participarea mai frecventă în jocuri cu tentă sexuală (sex play ) cu prieteni sau cu rude. De asemenea s-a raportat că cei crescuţi de nudişti simt mai putina vinovăţie în legatură cu aceste jocuri erotice. Este discutabil dacă aceste comportamente precum sexul ocazional sau jocurile cu tentă sexuală sunt problematice.
              În concluzie, se pare că nuditatea este un factor benefic, fiind asociată cu experienţe sexuale pozitive în adolescenţă, mai puţin disconfort privind afecţiunea şi contactul fizic, concepte de sine pozitive legate de imaginea corporală şi o stimă de sine crescută.”

Bibliografie: 
â–ª Goldman, R., Goldman, J. (1981). Children’s Perceptions of Clothes and Nakedness: A Cross-National Study, Genetic Psychology Monographs, 104 (2), 163-185.
â–ª Okami, P., Olmstead, R., Abramson, P., Pendleton, L. (1998). Early Childhood Exposure to Parental Nudity and Scenes of Parental Sexuality (“Primal Scenes”) : an 18-Year Longitudinal Study of Outcome, Archives of Sexual Behavior, 27 (4), 361-383.
â–ª Lewis, R., Janda, L. (1988). The Relationship Between Adult Sexual Adjustment and Childhood Experiences Regarding Exposure to Nudity, Sleeping in the Parental Bed, and Parental Attitudes toward Sexuality, Archives of Sexual Behavior, 17, 349-362.
â–ª Story, M. (1979). Factors Associated with more Positive Body Self-Concepts in Preschool Children. Journal of Social Psychology, 108, 49-56.
â–ª Negy, C., Winton, S. (2008). A Comparison of Pro- and Anti-Nudity College Students on Acceptance of Self and of Culturally Diverse Others, Journal of Sex Research, 45 (3), 287-294.

              Ana-Denisa PopResearch Assistant la Universitatea Babeş-Bolyai şi Consilier genetic si psihologic 

             O întrebare:  Nuditatea publică nu este o abatere de la planul Lui Dumnezeu de a evolua, o întoarcere la mentalitatea omului culegător-vânător descrisă în Geneza înainte de căderea în păcat?
       Am crezut că da, dar mi-am schimbat părerea după ce am ascultat o emisune la https://oxigen2.net/2014/08/12/femiea-care-a-inventat-gandul/ Motivul pentru care femeia este indecentă când i se ridică fusta accidental în fața bisericii, și motivul pentru care nu este indecentă când este pe plajă, este că pe plajă este îmbrăcată, de sus până jos, indiferent cum face plajă, după ce standarde, există o interfață simbolică care spune că e îmbrăcată, și dimpotrivă la biserică ceva îi spune că este dezbrăcată. Ce nu înțeleg creștinii fundamentaliști este că haina nu este un absolut. Haina este o interfață simbolică. Pe care noi o punem între noi și natura noastră umană. Animală, dacă vreți. Este o condiție a umanizării. Această interfață este în primul rând simbolică. John Cruz acesta este un evanghelist talentat, o natură foarte primitivă, ne spune că o femeie care poartă pantaloni scurți undeva, și joacă volei într-o excursie, de fapt este ca o actriță de pornografie. Ea vrea neapărat să provoace, și probabil că ceea ce deranjează aici este și asertivitatea femeii. Dar acesta, ca și musulmanul imigrat în Europa, manifestă aici o imaginație pornografică. La fel ca predicatorul care vorbește tot timpul despre ținuta surorilor. Cel care se plânge de faptul că femeile care vin la biserică îl provoacă pe el, și așa mai departe, toți aceștia au imaginație pornografică.


Primitivismul  lui John care poate ascunde alte probleme în spate nerezolvate, cu siguranță că ascunde, privirea scabroasă a sfinților acea privire pornografică, a sfinților, foarte mulți sfinți au o privire pornografică, care vede prin haine, este tocmai fiindcă el este neculturalizat, și nu are această interfață simbolică. Gândirea simbolică. Care se așează între noi și natura noastră animală. Noi nu percepem realitatea direct ci prin simboluri. Aceasta caracterizează omul. Boala timpului nostru este că nu mai există acea interfață de simboluri, acceptate, universale, autoritare, care se așează între noi și realitate. Diferența dintre om și maimuță, este că maimuța se raportează direct la realitate, noi ne raportăm prin simboluri.

O idee, pare importantă: „un minim de pudoare întreține delicatețea sentimentelor” Joubrel H., Bertrnad P.  (1958). Dicționar al educației în familie. București: Editura didactică și pedagogică. De ce? Deoarece nu reușim să renunțăm la ceva asemănător primitivismului descris mai sus?

              Am fost întrebat: ce părere ai despre balet? Nu sunt împotriva a nimic ce este frumos și nu are nimic rău în el. Dar baletul are ceva rău? Are. Pentru balerine. „Femeile cu perioadă reproductivă scurtă (menarhă tardivă sai menopauză precoce) prezintă un risc crescut de osteoporoză. Amenoreea la atlete, balerine și femeile suferind de anorexie nervoasă predispune la osteoporoză.” Dr. Rădulescu, E. (2005). Osteoporoza cauze și prevenire. București: Casa de Editură Viață și Sănătate, pag. 32. http://www.zoig.com/play/7007013-hotwife-babe-black-cock-toy-doggystyle-masturbating-riding-dildo-anal&colid=37556#wide